Deseori auzim, când vine vorba de vinuri, că acestea au „arome adăugate” sau că gusturile complexe ale vinurilor provin de la sulfiți. Poate te-ai întrebat cum este posibil ca un vin să aibă note de vanilie, fum, ciocolată, ierburi aromate sau cireșe fără ca acestea să fi fost adăugate. În acest articol vom explica cum iau naștere aceste arome și ce rol joacă în experiența degustării.

În primul rând, trebuie să știm că vinul, un produs natural, nu conține arome „adăugate” în sensul în care ar putea conține un parfum sau un produs cosmetic. Aromele din vin sunt un amestec complex de compuși chimici care se formează în timpul procesului de vinificație, influențați de factori precum soiul de struguri, clima, tipul de sol, fermentația și, bineînțeles, procesul de maturare. Așadar, atunci când simțim arome în vin, acestea sunt arome naturale, care provin direct din procesul de producție al vinului, nu dintr-o adăugire de substanțe externe.

Un mit întâlnit este că sulfiții din vin sunt responsabili pentru arome. În realitate, sulful (SO2) este adăugat pentru a preveni oxidarea și pentru a proteja vinul de bacterii, iar sulfiții sunt substanțe care se formează în urma reacțiilor chimice cu anumiți compuși din vin. Sulfiții pot influența stabilitatea și prospețimea vinului, dar nu contribuie la aromele percepute în degustare.

Cum apar aromele în vin

Aromele vinului sunt, de fapt, rezultatul unui cocktail de substanțe volatile care sunt eliberate în aer atunci când vinul este mișcat sau gustat. Aceste substanțe se formează în urma interacțiunii dintre struguri și mediul lor, dar și datorită procesului de fermentație, care creează o gamă largă de compuși, printre care esteri, aldehide și terpeni.

Aromele de fructe și flori, precum cireșele, merele, piersicile sau florile de iasomie, sunt de obicei date de compuși volatili specifici care se formează în vin. Soiurile de struguri influențează puternic aceste arome, dar și climatul și terroir-ul joacă un rol esențial.

Aromele de vanilie, cocos, ciocolată, cafea, condimente, lemn, cedru sau tutun provin din maturarea vinului în butoaie de stejar. Lemnul eliberează compuși cum ar fi lactonele și vanilinele, care sunt responsabile pentru aceste arome caracteristice.

Pe măsură ce vinul evoluează, pot apărea note de condimente, pământ sau chiar mineralitate. Aceste arome sunt, în general, asociate cu terroir-ul, adică cu mediul geografic în care sunt cultivați strugurii, și cu stilul de vinificație.

Cum te antrenezi să recunoști aromele

Pentru a deveni un degustător bun și pentru a recunoaște aromele distinctive ale vinurilor, este necesar să îți antrenezi simțul mirosului și al gustului. Iată câțiva pași care te pot ajuta în acest proces:

• Exersează simțul mirosului: Un aspect esențial al degustării vinului este mirosul. Începe prin a închide ochii și a inspira adânc când simți vinul. Găsește analogii cu arome cunoscute din natură. Poate că vinul îți amintește de fructe proaspete, de flori sau de păduri. Fii atent la complexitatea mirosurilor și încearcă să le diferențiezi.
  Folosește asociațiile de arome: Un mod eficient de a-ți perfecționa abilitățile de degustare este să te gândești la diverse surse naturale de arome. Identificarea unor arome comune, precum fructele roșii, condimentele, sau lemnul, poate ajuta la îmbogățirea vocabularului tău de degustător.
  Practica constantă: Cu cât degustătorul este mai familiar cu diferitele tipuri de vinuri, cu atât va deveni mai bun la identificarea nuanțelor subtile. Participă la sesiuni de degustare, compară vinuri din diferite regiuni și învață din fiecare experiență. La început, poate fi greu să descrii exact ceea ce simți, dar cu timpul vei învăța să recunoști și să numești arome cu tot mai multă precizie.

Prin practică, atenție și curiozitate, oricine își poate rafina simțurile și învăța să descifreze acest limbaj subtil al vinului. Data viitoare când ridici un pahar, acordă-ți un moment să explorezi aromele – ele spun povestea vinului, a locului din care provine și a mâinilor care l-au creat.