8 Martie
Astăzi și mâine are loc la Timișul de jos din Județul Brașov a douăzeci și cincea Reuniune Națională a Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Zeci de oenologi și degustători de vin dezbat situația industriei vini-viticole autohtone care în momentul de față are un caracter foarte bine dezvoltat, mai ales că în ultimii în ultimii ani s-a investit peste jumătate de miliard de euro în retehnologizare. Câteva cifre foarte interesante ne aduce Președintele ADAR Dan Boboc.

Dan  Boboc
Nouăzeci la sută din vinurile consumate de consumatorii români sunt produse în România. Este un lucru excepțional că tot ne duce că facem importuri de legume de fructe, la vinuri nu e problemă. Există un foarte puternic patriotism pe zona aceasta. Pe de altă parte suprafața viticolă și producția de vin a României se înscrie întrucâtva în consumul pe cap de locuitor noi dacă producem undeva șa 40 de milioane de hectolitrii de vin cam acesta este și consumul ba chiar avem ani în care nu putem să oferim câtă cerere este.
Preocupările specialiștilor autohtoni în vinificație se îndreaptă în direcția educării publicului român și luptei împotriva alcoolismului.

9 Martie Deschis În Weekend
Consumul de vin în România este în creștere și a ajuns la aproximativ douăzeci și doi de litri pe cap de locuitor. Cum degustăm și evaluăm un vin aflăm dintr-un scurt interviu realizat de colegul nostru Nicolae Jalea cu Oenologul Mihai Baniță.
Vinul se evaluează din trei puncte de vedere, este aspectul vizual este mirosul și e gustul, paharul de vin întotdeauna trebuie să aibă picior, paharul se ține de picior. Vizual urmărești limpiditatea și culoarea atât din punct de vedere al nuanței de culoare cât și al intensității de culoare. Ordinea în care se face chestia asta este exact asta, vizual, miros, gust, e identic la mâncare se întâmplă la fel. Ajungem la miros, se rotește paharul, aromele fiind volatile prin acțiune mecanică se desprind de fracția lichidă și se volatilizează, se concentrează în gura mai mică a paharului de vin, care întotdeauna gura trebuie să fie mai mică decât baza. Se asociază cu lucruri plăcute din natură, cu nuanțe de fructe, de legume, cu nuanțe de vegetale, cu nuanțe de cafea, de ciocolată, fum acestea toate venind de la un eventual contact cu lemnul, cu butoaiele. Se ajunge la gust unde la fel după ce se păstrează puțin vinul în cavitatea bucală astfel încât să antrenezi cât mai multe papile gustative în procesul acesta de evaluare a vinului, se înghite gura de vin și de asemenea se asociază cu lucruri plăcute. În plus la gust intervine nuanța de corpolență respectiv structura vinului, cât de apos sau anti apos este, cât de băubil să zicem într-un termen mai popular sau cât de ne băubil este vinul respectiv. Nu e o mare filozofie iar termenii de la degustare sunt niște termeni extrem de logici, un vin scurt înseamnă un vin care senzația de vin după înghițirea vinului este de două, trei, patru secunde iar un vin lung este unul la care mai mult de zece secunde ai senzația vinului, deci e logic. Un vin rotund este un vin care după înghițire nu ți-a lăsat nici un fel de asperitate și nu ai nici un fel de nuanță neplăcută în gust. De asemenea un vin agresiv e un vin care e anti rotund să zicem, nu e o super filozofie, ține de educarea consumatorului în a mânca și a bea mai bine.
Interviul a fost realizat la întâlnirea anuală a Asociației Degustătorilor Autorizați din România care au aniversat două zeci și cinci de ani de când asociația a luat ființă.

10 martie Dimineți cu Soare
Cei mai importanți Oeneoligi și degustători de vin din România se întâlnesc în acest week-end la Timișul de Sus din județul Brașov ca în fiecare an. Asociația Degustătorilor autorizați din România sunt la ceas aniversar și celebrează douăzeci și cinci de ani de la înființare. La întâlnire au fost discutate atât viitorul industriei dar și cele mai noi tendințe. Nicolae Jalea relatează de ce să nu începem cu un pahar de vin de la această oră.
Industria Vini Viticolă din România este foarte bine finanțată și importurile sunt aproape inexistente. În ultimii ani, prin fonduri europene s-a reușit o retehnologizare în valoare de peste jumătate de miliard de euro, românii consumă peste nouăzeci la sută din producția autohtonă iar istoria ne spune că pe aceste meleaguri, vinul a fost totdeauna la cea mai înaltă calitate. Profesorul Universitar Aurel Popa.

Ing Popa.
Ceea ce pot eu să vă spun că arheologia de la noi a scos în evidență că de fapt pe teritoriul României se găsesc centre genetice ale viței de vie, în sensul că vița sălbatică se găsește și astăzi pe valea Dunării, din abundență, în foarte multe puncte, la Cetate, la Stârmina, la Herculane, după aceea și în Moldova. În tot cazul sunt vreo 230 -240 de areale ân România, inclusiv în Delta Dunării unde vița de vie sălbatică, să îi spunem așa, dar care e producătoare de struguri care se pot consuma, deci putem să tragem concluzia nu neapărat că ea a venit pentru prima dată aicea dar de fapt este în primele locuri în care a sosit în vechea Tracie din zona Caucazului și a Armeniei.
Conform Profesorului Universitar Ion Nămoloșanu, vinul băut în cantități moderate este sănătate.

Ing Nămoloșanu
Vinul nu este ceva rău decât când bei mai mult de trei pahare. Ca atare dacă bei unul două și chiar trei pahare vinul este ceva normal, bun sau ca să zicem așa nu strică. Sănătatea, sigur dacă biologic ești sănătos un pahar de vin nu strică. Ca atare așa vorbind pragmatic cam asta ar fi vinul și sănătatea fără să o îmbrăcăm cu partea cealaltă, partea culturală, partea de socializare fiindcă la un pahar de vin mai schimbi vorbe mai schimbi idei, mai te bucuri, mai refulezi. De ce să te duci, să zicem să bei o tărie că aia e ca un ciocan pe câtă vreme un pahar de vin e mult mai lejer. Ca atare devine problemă când cantitățile sunt mari, sunt dimineața la prânz și seara sau sunt în fiecare zi fără limită.
Preocupările specialiștilor autohtoni în vinificație se îndreaptă în direcția educării publicului român și a luptei împotriva alcoolismului.

11 Martie Obiectiv România

Anul trecut nu a fost un an propice pentru sectorul viticol din cauza precipitațiilor sau a lipsei lor. Cu toate acestea producția de vin nu pare să fie afectată. Cum a reușit industria viticolă autohtonă să treacă peste un an 2018 foarte dificil aflăm din interviul realizat de colegul nostru Nicolae Jalea cu Președintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România, Dan Boboc.

Domnu-le Președinte ce a însemnat 2018 pentru vinul românesc?
A fost un an mai dificil, un an mai atipic să spunem așa, pentru că pe de o parte putem vorbii de producții mai ridicate, pe de altă parte putem vorbii de niște perturbări climatice, să le spunem așa, care se asociază cu perioada ploioasă de vară. În perioada de vară au fost chiar zone și mă refer chiar la nordul țării în care au fost precipitații care au însumat peste 300 de litrii pe metru pătrat, lucru total atipic, asta în perioada iunie septembrie iar de la întâi septembrie nu a mai fost nici un pic de ploaie. Ce a însemnat asta pentru vie, a însemnat că în anumite zone ale țării au fost acumulări mari de apă, au fost creșteri mari ale bobului au fost pericole pentru mucegai, o afecțiune care poate să creeze probleme pentru stadiul de condiționare al vinurilor. Iar de asemenea pentru anumite zone, nu trebuie să generalizăm pentru că au fost numai anumite arii afectate, pentru vinurile roșii au fost uneori probleme de acumulare de culoare, raportul între pieliță, în care se regăsește substanța colorantă, Antocianul, și pulpa strugurelui care este de culoare albă, raportul a fost în favoarea pulpei astfel încât la contact, în timpul fermentației nu a fost atât de multă substanță care să poată fi extrasă. În schimb lucrurile nu se regăsesc așa în calitatea vinului, spuneam că astea au fost doar dificultăți, nu se regăsesc în calitatea vinului pentru simplul motiv că noi am reușit din 2007 și până acum să retehnologizăm din temelii viticultura și vinificația românească. În ciuda faptului că au fost dificultăți în zone din România totuși am putut să ținem calitatea unde se cuvine.

Interviul a fost realizat la ce-a de-a douăzeci și cincea întâlnire anuală a Asociației Degustătorilor Autorizați din România ce a avut loc weekendul trecut la Timișul de Sus în Județul Brașov.