
Reuniunea ADAR – Sinaia 2011 – Cochetarii …primavaratice
M-am intalnit cu iarna la Predeal
Era-mbracata ca si acum un an
Cu aceiasi alba rochie de bal
Pastrata vara sus pe Caraiman.
Ion Minulescu – De vorba cu iarna
Pare putin ciudat, dar , primavara cu care speram sa ne intalnim la Sinaia a refuzat sa-si arate chipul, bine ascuns dupa muntii plini de zapada.
Ne-am intalnit cu iarna la poalele Caraimanului, am oftat de dorul primaverii ce se lasa asteptata si ne-am inbratisat prietenii de buna revedere la o noua intalnire cu vinul bun.
Asa a fost inceputul.
In atmosfera prieteneasca de la hotelul Palace, cu o constiinciozitate nealterata de cei 17 ani de viata ai Asociatiei Degustatorilor Autorizati, slujitorii vinului, au avut ocazia a participa la un program menit a aduce la zi informatile profesionale privind domeniul de activitate.
Materialele oenologice, vinurile anului 2010 din diferite areale viticole in tema initial propusa (Riesling-Cabernet Sauvignon) dar si alte soiuri, de confirmare sau de informare au constituit subiectele de baza ale intalnirii.
Mi-as permite a sublinia si un aspect de mare incarcatura emotionala, prezenta dupa o lunga si grea suferinta a distinsului nostru mentor, Presedinte de Onoare Dr. Ing. Viorel Stoian.
Lumea vinului se confrunta de o lunga perioada de un mare ,,blestem’’ ce poarta numele de Tri Clor Anisol sau mai la indemana tuturor TCA.
Nu cred ca exista producator de vinuri inbuteliate (altele decat la PET-uri) care sa nu se fi confruntat cu nota de ,,busonat’’ de mucegai de dop la o serie de vinuri valoroase inbuteliate cu mari sacrificii pentru vinoteca de colectie. Cauza …unele dopuri de pluta.
Statisticile de pana acum, unele mai pesimiste decat altele, arata o rata a pierderilor de 7-10% din totalul sticlelor inbuteliate.
Una din solutii, o reprezinta dopurile Nomacorc, dopuri coextrudate care permit un control performant al oxigenului,asigurarea calitatii si eliminarea riscului prezentei TCA in vinuri.
Intr-o prezentare strict profesionala reprezentanta firmei Nomacorc, Edina Kiss, cu sprijinul logistic al colegei noastre Ing. Otilia Neacsu ne-a prezentat si un set de analiza a oxigenului, un dispozitiv perfect pentru masurarea cantitatii totale de oxigen in timpul procesului de imbuteliere si in must.
Degustarea propriuzisa s-a desfasurat pe parcursul a doua jumatati de zi in nota specifica a degustarilor profesioniste ca ample luari de cuvant, cu caracterizari pertinente, la obiect.
Disputele profesionale in diverse registre, criticile sau notele de entuziasm au conferit, ca de obicei farmecul intalnirii.
Simpla enumerare a vinurilor cu caracterizarea lor ar consuma o mare parte din bunavointa cititorului si ar arunca in derizoriu informatia pacatuind si prin nota de monotonie total nespecifica intalnirilor de valoare .
Intr-o nota de sinceritate si obiectivitate ce poate genera deopotriva si prieteni si ,,dusmani’’ m-as hazarda a face cateva judecati (pe cele de valoare le las in seama cititorilor)
Sa incepem deci cu inceputul.
Din grupa de Rieslinguri (Italian si de Rin) cred ca ar trebui mentionate vinurile de la Tohani si Murfatlar cu un plus de sarm pentru Casa Basilescu cat si cupajul cu 25% de Riesling de Rhin de la Serve.
La Rieslingul de Rhin inpresia deosebita a lasat-o Jidveiul cu o nota de prospetimeaparte o tenta minerala interesanta si o persistenta demna de un adevarat Riesling German.
O surpriza deosebita a constituit-o Rieslingul de la Lacerta. Mi-am permis a-l felicita pe Mihaita Banita care a schimbat promisiunea in certitudine dovedind ca este un profesionist in ale vinului de a carui pricepere si har se va mai vorbi.(sper ca numai de bine)
Din categoria vinurilor de confirmare sau de informare (mi-as permite a adauga ,vinuri in afara temei date),ca nota interesanta as mentiona Zghihara de la Speed Husi ca vin faorte rar prezentat in degustari cu o nota florala deosebita si ca si curiozitate o concentratie alcoolica peste normalul soiului(>12,o)
Cred ca ar trebui facuta o mentiune pentru cateva surprize placute. Muscatul Ottonel de la Tifesti iesit din mana lui Sorin Macoviciuc din scoala ieseana. Ar mai fi de adaugat si Ostrovul si Macinul ca prezente interesante cu vinuri de retinut.
O frumosa impresie a lasat-o si Sauvignonul Blanc de la Good Wine. Mi-as permite a-l caracteriza ca un vin scoala un tipic ,,petit’’ cu note aromate de o finete deosebita.
Aci s-au purtat discutii ample asupra caracterizarii aromelor tipice soiului.
O informatie la obiect, noutate pentru mine, de aceia imi permit a-i acorda mai mult spatiu, a adus-o colegul nostru, harsit in multe si valoroase concursuri internationale (pentru care, sincer il invidiez) Dr. Ing. Constantin Croitoru. Ei bine , contrar celor cunoscute deja, aroma Petit Sauvignonului este o combinatie a aromelor de : Matura Verde, Merisor, Grepfruit si Fructul Pasiunii. De retinut .
Crede ca as comite inca un pacat din multele care s-au adunat intr-o viata daca as trece in anonimat vinul care m-a impresionat cel mai mult din toate vinurile vazute in cele doua zile.
Sauvignon Blanc DAVINO. BRAVO unui tehnolog de exceptie Bogdan Costachescu.
La vinuri rosii prima grupa de Caberneturi a starnit un viu interes cu comentarii pe masura.
Cabernetul de la Halewood a inpresionat prin acuratete si tipicitate cu taninuri ferme impresie olfactiva caracterizata de fructele rosii bine coapte un Cabernet cu care de-a lungul timpului acolo unde a lucrat, colega noastra Lorena Deaconu si-a respectat statutul de tehnolog de elita.
Foarte placuta impresie a lasat-o si Cabernetul de la Vinex Cernavoda . Vinul a fost caracterizat elogios de colegul nostru ing. Vasile Marian. Un vin amplu cu taninuri dulci, o frumoasa culoare si o impresie lung.
Urmarind cele notate pana acum, de teama de a nu plictisi cititorul prin multitudine e informatii si ariditatea exprimarii, ma voi limita a sublinia nota profesionala caracteristica profesionistilor in ale vinului care a caracterizat intalnirea .
In nota de impartialitate care ar trebui sa caracterizeze un vin toata prezenta a fost de acord a depersonaliza probele astfel incat cel ce-si asuma ricul cuvantului sa nu fie stresat de prezenta producatoruli. M-ai stii…Suntem supusi greselii si nimic nu este mai de neiertat decat pacatul vorbei.
Un om de spirit spunea candva : "Un specialist stie totul despre ceva. Un om de cultura stie ceva despre tot. "
Sa ramanem niste oameni de cultura, dar buni specialisti .
Si totusi primavara vine….
Ing. Gheorghe Craciunescu
Leave a Reply