Pe malurile Somesului ,in judetul Satu Mare ,se mai cultiva circa 1200 ha cu vița de vie.

Dupa cele vazute si degustate cu ocazia sedinței ADAR ,putem confirma existența unui potential crescut pentru vinurile obținute aici , care,dublat de o perspectiva turistica susținuta de autoritați ,poate aduce beneficii sporite acestei zone .

Desi situata la limita nordica a zonei cultivarii viței de vie tehnologia si tradiția s-au impletit cu profesionalismul catorva producatori deja cunoscuți: Crama Ratesti,Nachbil,Familia Hetei.

Pe malurile Somesului ,in judetul Satu Mare ,se mai cultiva circa 1200 ha cu vița de vie.

Dupa cele vazute si degustate cu ocazia sedinței ADAR ,putem confirma existența unui potential crescut pentru vinurile obținute aici , care,dublat de o perspectiva turistica susținuta de autoritați ,poate aduce beneficii sporite acestei zone .

Desi situata la limita nordica a zonei cultivarii viței de vie tehnologia si tradiția s-au impletit cu profesionalismul catorva producatori deja cunoscuți: Crama Ratesti,Nachbil,Familia Hetei.

Soiuri precum: Riesling italian,Feteasca regala,Sauvignon blanc,Feteasca neagra,Merlot,Cabernet Sauvignon au descoperit conditii pedo-climatice ce permit o buna exprimare a calitații si tipicitații soiurilor respective.

Despre calitate ,putem spune ca se afla pe o curba ascendenta,investitiile din ultimii ani facand posibila cresterea perceptiei pentru vinurile din aceasta zona.

Cele 205 ha ale Cramei Ratesti asteapta cu nerabdare finalizarea unui complex de vinificație cu o capacitate de prelucrare de 2000 tone struguri /an si a carei valoare atinge suma de 5 milioane de euro.Aici de pe dealurile Ghereușa si Hodișa s-au obținut deja vinuri de calitate din soiurile Sauvignon blanc si Cabernet Sauvignon.

Crama Nachbil –primul imbuteliator de vinuri de calitate din aceasta zona-are in palmares cel mai bun Syrah obtinut in anul 2008 si a reusit sa salveze soiul autohton de vița de vie Silvaner verde ,care alaturi de Mustoasa de Maderat si Riesling Italian face parte din sortimentul Trio alb.

Inedit pentru aceasta crama este mucegaiul nobil – Cladosporium cellare- prezent pe peretii si tavanul pivnitei ce adaposteste barrique-rile si sticlele pastrate la invechire si care regleaza microclimatul acestor spații.

Crama Familia Hetei aduce pentru prima data tradiția si vinificația in familie.Apare conceptul de vie familiala ,avand circa 15 ha cu vița de vie si deținand una dintre cele 370 de pivnițe existente pe dealul Gundi sau dealul beciurilor.

Pentru a pastra carisma locului aproape fiecare familie are pivnița ei,continuand astfel tradiția si istoria care spun ca in fiecare duminica,dupa slujba,femeile merg acasa  sa pregateasca bucatele iar barbatii merg la crama pentru a aduce o sticla cu vin ,cu care sa cinsteasca masa.

In anul 1884,in zona localitaților Ratesti si Beltiug ,80% din plantații erau cultivate cu soiuri pentru vinuri albe si 20% cu soiuri pentru vinuri roșii.

Pentru ca vorbeam de turism,iata si cateva repere satmarene ce merita vizitate : Palatul Cárolyi si Monumentul ostasului roman din Carei,Cetatea Ardud ,lacul de acumulare de la Calinesti-Oaș,Cramele din Beltiug.

Cei aproximativ 45 de participanți  iși vor aminti peste timp de aceasta sedința ca de una ce va purta doua nume :Dorin Popa si Mihai Schita.

Mulțumim celor doi pentru modul in care au imbinat vinul,cultura si civilizația acestor locuri,deschizand noi orizonturi viti-vinicole  acestui  minunat coț de Romanie.

Urmatoarea intalnire ADAR :Iasi, catre jumatatea lunii August,anul current.

Robert Baicoianu, 21.06.2015