Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) își exprimă public îngrijorarea cu privire la intenția de a introduce accize asupra vinului în România și solicită autorităților să renunțe la această inițiativă fiscală — o măsură care ar avea consecințe economice, sociale și culturale devastatoare pentru întreaga industrie vitivinicolă autohtonă.

Această propunere vine într-un moment de vulnerabilitate pentru industria vitivinicolă. De peste trei ani, cramele românești se confruntă cu impactul sever al schimbărilor climatice. În același timp, costurile de producție – în special cele legate de energie și materiale specifice – au crescut dramatic. La toate acestea se adaugă presiunea importurilor de vinuri din alte state europene, care au deja un avantaj competitiv considerabil. 

România este al șaselea producător de vin din Europa, un loc meritoriu datorat aproape exclusiv inițiativei private și fondurilor europene absorbite. Pe de altă parte, industria vitivinicolă nu a beneficiat de un sprijin guvernamental constant, iar în ultimii ani, autoritățile au suspendat inclusiv sistemele anti-grindină. În paralel, costurile de producție au crescut cu 7–10% doar în prima jumătate a acestui an, la care se adaugă creșteri semnificative ale prețului materiei prime. 

Aplicarea unei accize pe vinul liniștit (care nu are bule sau efervescență, spre deosebire de vinurile spumante sau perlante) ar afecta în special producătorii mici și mijlocii, care nu dispun de marje suficiente pentru a absorbi costuri suplimentare. Consecințele ar fi directe: reducerea suprafețelor cultivate, concedieri și o scădere drastică a contribuțiilor către bugetul de stat. Legea va stimula atât piața neagră, cât și autoconsumul: în 2024, din cele 3,68 milioane de hectolitri produse, doar 0,88 milioane (aproximativ 24%) au fost certificate. Restul – circa 76% – nu sunt fiscalizate, provenind fie din plantații cu viță hibridă, fie din producții fără certificare DOC/IG. În acest context, majorarea prețului pe piața oficială nu va face decât să încurajeze și mai mult comerțul neoficial. 

Din punct de vedere administrativ, implementarea acestei măsuri ar presupune un efort birocratic considerabil, disproporționat față de veniturile pe care le-ar genera. Controlul fiscal al milioanelor de loturi mici de vin, etichetarea, raportarea și inspecțiile necesare ar genera costuri suplimentare atât pentru stat, cât și pentru producători – o situație demonstrată deja în alte țări care au renunțat ulterior la această abordare.

ADAR subliniază și faptul că vinul nu este un produs comparabil cu băuturile spirtoase. Este un aliment agricol tradițional, parte integrantă din cultura și gastronomia românească, asociat cu moderația și cu obiceiuri sociale și familiale. În acest sens, este esențial ca tratamentul fiscal aplicat vinului să reflecte această realitate – așa cum se întâmplă în state cu tradiție viticolă. Majoritatea țărilor mari producătoare de vin din Uniunea Europeană – inclusiv Germania, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Austria – nu aplică accize pe vinul liniștit. 

Impactul unei asemenea măsuri se va resimți inclusiv în zona turismului rural și viticol. Cramele care organizează degustări, promovează gastronomia locală sau susțin festivaluri și evenimente culturale vor fi grav afectate. Vinul românesc este un ambasador al teritoriului – iar slăbirea acestei industrii înseamnă pierderi pe lanț, în multiple domenii.

„România a mai trecut printr-o astfel de situație: accizarea vinului introdusă în 1997 a contribuit semnificativ la declinul industriei vitivinicole. Abia începând cu 2003, odată cu eliminarea accizei, sectorul a început să se redreseze, susținut de investiții și de un cadru fiscal mai echilibrat” spune Cristian Tudor, enolog la Domeniul Aristiței și membru ADAR. 

Chiar dacă Guvernul a revenit asupra formei inițiale și a redus valoarea accizei (reducând-o de aproape 8 ori față de propunerea inițială de 76,19 lei/hl pentru 2025 și 83,81 lei/hl pentru 2026), impactul rămâne semnificativ, deoarece micii producători vor fi obligați să transforme cramele în antrepozite fiscale, să eticheteze separat stocurile și să suporte costuri administrative suplimentare. În locul introducerii accizelor, ADAR cere autorităților soluții sustenabile, precum menținerea accizei zero pentru vinurile liniștite, promovarea vinurilor românești pe piețele interne și externe printr-un program național stabil, investiții în irigații și tehnologii pentru combaterea efectelor climatice și simplificarea legislației. 

Asociația Degustătorilor Autorizați din România rămâne deschisă dialogului și colaborării cu factorii decizionali pentru identificarea unor soluții echilibrate în beneficiul întregii economii naționale.